sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Sublimul asimetric

   Lucrurile perfecte imi ranesc simtul estetic.
   Ma intristeaza o sfera, simt oroare la vederea unui cub, iar doua drepte parelele ma deprima. Nefericitele "linii paralele"... nu se vor intalni niciodata. Le-a fost "scris" sa fie vesnic singure.
   Perfectiunea e inamicul frumusetii.
   Punctul de la sfarsitul unei fraze nu o incheie, ci o ucide. Punctul ii spune unei frazei sa plece, sa lase loc pentru alta.
   Nu-mi sunt dragi lectiile de logica, pentru ca au darul de a reteza "aripile lui Icar".
   Ma sperie oamenii ce au intotdeauna dreptate.
   Iubesc un mers schiopatat.
   Pitic, cocosat, chior, nebun... iata adjective din opera divina numita  "Frumusetea ca diversitate" si aparuta la editura "Perpendiculara din Pisa".
   Ii invidiez pe "nebuni" pentru ca ei isi pot construi lumi neregulate si universuri asimetrice.
   Simt miscarea browniana ca pe un balet al vietii insasi.
   Ce suflet desavarsit... e plin de cicatrice... inseamna ca e viu.
   Saruta o broasca raioasa... sigur va aparea un print!
   Nu cauta fericirea acolo unde doua drepte paralele se intalnesc. Pe ele matematica le-a pacalit ca se vor atinge candva...
    Uita-te dupa inceputuri fara sfarsit!

      Pablo Picasso - "Dora Maar Au Chat"

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu