miercuri, 13 februarie 2013

Lunatic


M-au surghiunit pe Lună,
să-mi duc aici ce-a mai rămas
din viața mea nebună.
Justiția cu himenul intact,
de pe Terra cea virgină,
m-a condamnat la un exil ciudat.
Motivul?
O erecție ilegală în fața unor buze
ce dădeau aspect de curvă unui creier 
cu toate sinapsele fete mari.
Buze ce rosteau sentințe,
lucruri serioase, nu șoapte păcătoase.
La plecare mi-au zbierat feciorelnic
c-aici îmi va fi cuibul meu de cuc,
până nu voi mai fi în stare
să fiu erect în fața unei doamne,
nemaculată, frigidă și-n plus...
blondă judecătoare.

De la sosirea mea pe Lună
n-am întâlnit decât femei,
lunatice originare,
gardience de corpi cavernoși
nepoliticos de serioși.
Cu sânii ridicați războinic,
cu fundul mic și tare,
în scop de apărare,
cu buze roșii, ude, murmurând, chemând
dar așezate doar între picioare.
Of... Doamne, și ce picioare!

Gardiencele mele lunatice
pedepsesc orice răzvrătire falică
prin lungi felații ce aduc obraznicia la epuizare,
după orice încercare de verticalizare.
Lunaticele tac și pedepsesc smulgându-mi orgasme.
Îmi place să fiu obraznic.
Îmi place să insult erect
buze ude, dar tăcute, tăcute, tăcute.

Pe exilații de dinaintea mea
i-au pedepsit până au ajuns să cerșească
Viagra.
Le-am dat eu și-și ispășesc în continuare
pedeapsa printre gemete.

Ii rog pe prietenii mei nebunii
să vină pe Lună
pentru că am descoperit aici
zăcăminte de sildenafil
iar Femei au mai rămas doar pe Lună.

P.S.
Mai ejaculați în sinapse
că poate vi se înmulțesc neuronii!