Mi-am cumpărat aripi să zbor
din azi în mâine, liber,
mai ușor.
Și mi-am dorit să fac volute
în miezul unei clipe, prezente
sau trecute.
Să stau atemporal și imoral
deasupra unui timp ce curge
cauzal.
Zburam fără o axa temporală,
ghidat de-un discutabil ceas de turn
de catedrală.
Dar zborul meu furtună a stârnit.
Mi-au spus că timpu-i timp și
nu e de glumit.
Mi-au dat canon să merg pe jos
din ieri spre azi, fără vreun salt,
că nu se cade, nu-i frumos.
Acum eu știu de unde vin atâtea plângeri.
Aveam aripi luate mult prea ieftin
din abator, din abatorul lor de îngeri.
