"The opposite of love is not hate, it's indifference."
-Elie Wiesel
Am deschis ochii si si am vazut valuri.
Am auzit un cor de soapte, care murmura mistic: "S-a mai nascut un copil al uscatului!"
Ma uit mai atent si vad in jur creaturi ce stau izolate intr-un infinit de stare lichida.
Dar de unde stiu eu ce sunt si ce e viziunea asta uda?
Mi-am amintit pe loc: m-am visat asa inca de pe vremea cand oceanul mi-era lichid amniotic in pantecele gestant al pamantului.
A... deci m-am nascut insula!
Bine macar ca ma aflu intr-un arhipelag... doar mi-am vazut vecinii .
"Vino pana la mine", i-am spus vecinei mele!
"Nu ma lasa oceanul", a oftat ea.
"Atunci, vin eu la tine", insist naiv.
"Nu te va lasa oceanul", mi-a raspuns cu tristete.
Am incercat... dar avea dreptate.
"Nu suntem singuri... dar nici impreuna!" am mai indraznit eu, fara a mai primi vreun raspuns.
Am adormit trist, dar am visat amfetaminic. Se facea ca sunt o farama neinsemnata dintr-un continent! Atingeam ceva uscat si prietenos!
Dupa multa vreme am aflat ca insulele arhipelagurilor au un vis comun.
Sa formeze din nou Atlantida si de data asta sa nu mai starneasca mania Oceanului.
Viktor si Natalia Kovalevski - "Indiferenta"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu