aşează-ţi capul pe umărul meu
şi plângi!
Dacă nu poţi să jeleşti
prin cuvinte,
lasă-ţi lacrimile să-mi curga
pe piele
şi să-mi suspine ele!
Stropii tăi săraţi
îmi vor intra în trup
şi se vor dilua
în sângele meu.
Apoi eu îmi voi cresta
palma stânga
cu un cui.
Îţi voi mângâia
cu mâna rănită
obrajii umezi
de-atâta suferinţă.
Poate că sângele şiroind,
cu gust de vârf de lance,
îţi va speria lacrimile
şi le va convinge
că nu au motiv
să-ţi mai plece
dintre pleoape.
Asta e tot
ce pot face.
Giovanni Bellini - "Lamentation over the Dead Christ"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu