pentru a umple lumea cu
baloane de săpun
pe post de atmosferă.
Suflăm în globuri fragile
ce reflectă convex
sufletele noastre concave
de-atâta suspin.
Suflete găunoase.
Suprafețe de spumă
cu viață de-mprumut
oglindesc subiectiv,
trăind hoțește
distanțele dintre noi.
Respirăm neatenți.
Te rog,
inspiră cu grijă,
să nu-mi iei aerul din
nălucirile rotunde.
Umflăm baloane de săpun
cu suflete ce ni se par prea dense.
Ne mărunțim duhul
și-l îndesăm tenace
în forme ce-și doreau un fond.
Nu te mai văd
de-atâta tensiune...
superficială.
De azi nu voi mai respira.
N-am să-mi mai pun esența
în adăposturi efemere.
După moartea lor
iluziile sferice
sunt tentate să lase
răsuflarea nepăzită,
în calea tuturor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu