Ma obosea ca noaptea sa visez,
Cand ziua tot venea nocturn,
Mereu pasind soptit in faza R.E.M.
Sa-mi lase-acolo restul sau diurn.
Atunci lui Dumnezeu m-am plans
Ca pentru mine ziua se repeta-n noapte,
Iar El mi-a oferit divin raspuns:
Visez acum... straine fapte.
Sunt visator de fabule nocturne,
Graite calm de un mosneag.
Le redactez in fiecare dimineata,
Pe file albe mazgalind cu drag.
Cateodata zbor peste taramuri,
Fac salturi abisale in nimic,
Iar dimineata urmatoare
Mi-e greu din pat sa ma ridic.
Am reverii in care bate vantul
Si aerul imi intra in plamani,
Simtita-si face el prezenta,
Purtand pe aripi soapte de pagani.
O am in vis mereu pe mama.
Dar stiu ca nu-i a mea, e-a tuturor,
E si a celor care nu viseaza
Ca toti avem un gand nemuritor.
Acum am dimineti senine
Fiind scapat de visul cel banal.
Toata gandirea mea nocturna
Croita-i intr-un mod arhetipal.
Kamil Vojnar - "On the Roof"